FEDERAŢIA AGRICULTORILOR FERMIERUL

Mai aproape de tinerii fermieri şi de ţărani

DIALOG SOCIAL

“Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”

- Obiective -

În cadrul proiectului pe care Federaţia Agricultorilor „Fermierul” îl derulează împreună cu CSN Meridian a fost deja parafată colaborarea cu principalii parteneri de dialog social, respectiv cu prefecturile, consiliile judeţene şi primării, prin reprezentanţii acestora. Obiectivul principal al proiectului îl constituie, prin protocoalele parafate, cooperarea în vederea atingerii obiectivelor comune de dezvoltare rurală şi diseminarea bunelor practici agricole în toate regiunile de dezvoltare. Obiectivele specifice ale proiectului sunt patru la număr şi se referă la modul cum au fost ele parafate, fiind valabile de asemenea pentru toate cele trei instituţii. Este vorba despre:

1. Dezvoltarea capacităţii organizaţionale a partenerilor şi intensificarea contribuţiei acestora la nivel local şi regional;

2. Dezvoltarea dialogului social, reprezentarea egală a tuturor categoriilor de lucrători, îmbunătăţirea ratei de participare pe piaţa muncii a populaţiei feminine şi a altor categorii discriminate, precum şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii, pe fondul crizei economice actuale;
3. Promovarea şi diseminarea de bune practici agricole româneşti şi europene în scopul dezvoltării rurale, dezvoltării şi conservării bio-diversităţli, creşterii calităţii vieţii la ţară, prin consolidarea dialogului social şi incluziunii pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile precum şi transformării muncii nedeclarate în ocupare formală;

4. Dezvoltarea capacităţii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, cu accent pe capacitatea de organizare şi administrare a organizaţiilor săteşti şi comunale, cu precădere ale celor din domeniul producţiei agricole, dar şi în alte domenii cum ar fi cele culturale, sportive s.a.
Un element prioritar în cadrul proiectului este creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi extinderea grupurilor ţintă, în cât mai largă măsură.

În cadrul şedinţelor Comisiilor de Dialog Social, colegiilor prefecturale dar şi şedinţelor comisiilor judeţene pentru aplicarea legilor fondului funciar, Instituţia Prefectului se numără printre organismele cu tradiţie în privinţa dialogului social. Legat de importanţa încheierii acestor protocoale, prefecţii judeţelor consideră că, în primul rând, colaborarea este utilă pentru diseminarea informaţiei acolo unde ea ajunge mai greu, în comunităţile în care dialogul social dintre autorităţi şi comunitate nu are încă o bază instituţională. Participarea în cadrul comisiilor de dialog social din cadrul prefecturilor reprezintă o oportunitate pentru discutarea îmbunătăţirii aduse actelor normative şi legislative, care prin aplicarea lor pot duce la dezvoltarea comunităţilor, vulnerabile din punct de vedere economic şi social. Acestea pot conduce la generarea de venituri pentru fermieri, gospodării individuale, asociaţii, crearea de locuri de muncă în mediul rural şi pot contribui la creşterea bugetului local.

De ce dialog social?

Lipsa dialogului social duce la radicalism, concept susţinut de Federaţia Fermierul. Dezvoltarea satului românesc, prin complexitatea lui, a presupus şi existenţa unui segment de populaţie, salariată şi nu numai, care s-a confruntat cu o serie de probleme, multă vreme familiare salariaţilor de la oraşe. Viaţa a demonstrat că dialogul social este necesar şi în mediul rural. Lipsa lui duce la aceleaşi grele fisuri între instituţii, pe de o parte, şi cetăţeni, pe de alta, fenomen atât de bine cunoscut în capitalele de judeţ. Tot modelul şi conceptul european, spre care ne străduim să aderăm, este bazat pe ideea de dialog social. Asta înseamnă transparenţă în luarea deciziilor, dar înseamnă şi un dialog cu partenerii responsabili în construcţia respectivă, indiferent de părţile implicate. În mediul rural s-a resimţit mult mai acut atitudinea unor lideri care odată puşi în funcţie s-au preocupat mai mult de eliminarea adversarilor politici, neglijând tocmai ideea că o întreagă comunitate aş­­tepta ceva nou de la ei. Un asemenea tip de concept este departe de cel european, bazat pe dialog social, de noţiunea de democraţie europeană. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în satul românesc poate fi o consecinţă a creării circumstanţelor favorabile dialogului, incluziunii sociale.

Evitarea excluziunii sociale

Excluziunea socială afectează indivizi și comunităţi în moduri foarte diverse, care nu pornesc doar de la sărăcie – aşa cum se consideră de obicei – ci şi de la neintegrare socială cauzată de neparticiparea la relaţiile sociale în care se implică majoritatea, de la lipsa unui loc de muncă, de la posibile disfuncţionalităţi familiale, de la discriminare sau intoleranţă ş.a.m.d. Excluziunea socială a unor persoane sau categorii are cauze numeroase şi ia forme multiple, transmiţându‐se adeseori de la o generaţie la următoarea. Tocmai de aceea, combaterea fenomenului prin măsuri active de incluziune trebuie să aibă un caracter multidisciplinar şi să se bazeze pe o abordare coordonată.
Prin activitatea desfăşurată s-au constatat, după cum era şi de aşteptat, o serie de carenţe în implementarea conceptului de dialog social. În primul rând, populaţia prea îmbătrânită de la sate a constituit una din probleme, aceasta fiind mult mai vulnerabilă şi mai lipsită de informaţie pe marginea acestui subiect. Fenomenul de conversie profesională şi migrare a populaţiei tinere de la sate spre activităţi mult mai bine remunerate din mediul urban a fost un alt motiv pentru care aplicarea conceptului de dialog social a fost aproape imposibilă. Nu mai vorbim de acele zone unde populaţia activă de la sate a migrat – cu amploarea similară unui exod – către alte state membre ale UE unde standardul de viaţă este mult mai ridicat.
Lipsa proprietăţilor sau amânarea punerii în posesie a celor îndreptăţiţi, lipsa unor măsuri concrete de subvenţionare, de susţinere a activităţilor agricole au determinat pe unii cetăţeni ai satelor să considere dialogul social o utopie.
Foarte puţine instituţii şi-au propus să aducă o corecţie în ceea ce priveşte dialogul social. Fie din interese de grup sau de partid, unii animatori ai vieţii politice şi-au trasat doctrinele ocolind cu bună ştiinţă ideea de relaţionare cu actorii sociali şi factorii administrativi, urmărind mai degrabă să deţină controlul asupra lor. Tocmai din aceste motive s-a simţit nevoia de a transfera dialogul de la nivelul instituţionalizat către partenerii sociali de la nivel local, mai ales în mediul rural unde, de multe ori, acest concept nici nu era sădit.
O asemenea acţiune, de anvergură, reprezintă o provocare pe care Federaţia Agricultorilor Fermierul şi-o asumă. Federaţia îşi propune ceea ce de fapt ar fi fost în apanajul administraţiilor locale şi a altor organizaţii cu impact social, şi anume, de sondare a tuturor problemelor existente în comunităţile rurale care să conducă la elaborarea unui set de amendamente la legislaţia aferentă dialogului social sau chiar proiecte legislative inovative, fenomen deja cu tradiţie în comunitatea europeană. Acest proces este în concordanţă cu întreaga filozofie europeană, state cu o industrie puternică punând în practică concomitent programe şi proiecte de dezvoltare a mediului rural, iar România nu trebuie să facă excepţie.