FEDERAŢIA AGRICULTORILOR FERMIERUL

Mai aproape de tinerii fermieri şi de ţărani

PROIECTE

Fără asociere, fermierii nu contează pe piaţă

20.11.2012 – Asocierea fermierilor români este o necesitate dacă aceştia doresc să conteze pe piaţa internă şi europeană, afirmă doi importanţi oficiali români din domeniul agriculturii. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu şi Mihail Dumitru, director la DG Agricultură a Comisiei Europene au arătat că asocierea presupune şi ca activitatea fermierilor să fie complet fiscalizată. Cei doi oficiali au răspuns mai multor probleme ridicate de agricultorii români prezenţi la Conferinţa Naţională de Evaluare Intermediară a proiectului “împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, organizată de CSN Meridian şi FA Fermierul.

“Fără asociere nu veţi avea nicio putere de negociere în domeniul agro-alimentar, nu puteţi impune soluţii. Nimeni nu vrea să cumpere lapte de calităţi diferite, din locuri diferite. Nu te prezinţi cu 10 kg de telemea ca să vinzi în supermarket. Recent, cineva m-a rugat să găsesc, pentru export în Danemarca, 20 tone de brânză teta, pe săptămână. N­am reuşit să găsim”, afirmă secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

Pe de altă parte, proiectele agricole cofinanţate prin fonduri europene s-ar putea bloca, în absenţa cofinanţării de la bugetul de stat. “Faptul că acel 85%, alocat de UE, va scădea la 75%, atrage după sine o cofinanţare mai mare din partea statului român, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor ne-a anunţat deja că nu sunt bani la buget. Ca urmare, proiectele se pot bloca”, spune Irimescu.

Asocierea agricultorilor este stimulată de UE prin fondurile destinate grupurilor şi organizaţiilor de producători.

Nedeclararea producţiei reale, cu scopul evitării taxelor, este o practică des întâlnită la noi, explică şi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu: “Am întâlnit un fermier român, la Bruxelles, pe care l-am întrebat cum a fost ultima lui recoltă. Mi-a spus că a avut un an bun, cu 4 tone la hectar. Apoi, neoficial, mi-a mărturisit că anul fusese excelent şi că recoltase, de fapt, 7 tone la hectar. Dar n-a declarat aşa ca să nu fie impozitat”, spune oficialul Ministerului Agriculturii.

Achim Irimescu a mai precizat că „ar fi fost bine să nu avem reforma Cioloş în politica agricolă comună dar comisarul român pentru agricultură a fost supus presiunilor pentru reducerea subvenţiilor”.

îmbunătăţirea dialogului social, mai ales în mediul rural, este un obiectiv principal al proiectului “împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, implementat de CSN Meridian şi FA Fermierul şi cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectul se desfăşoară până în noiembrie 2013 şi are ca scop promovarea şi dezvoltarea dialogului social în România, prin parteneriatul dintre cele două organizaţii sindicale naţionale. (preluare www.edialogsocial.ro)

________________________

Lansarea proiectului „Formare antreprenorială în mediul rural pentru un viitor mai bun”, Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 1 iunie 2012

Proiectul „Formare antreprenorială în mediul rural pentru un viitor mai bun”

Videoclip Proiect ID89550

Interviu acordat de Ginu Costel Toma unui post local de televiziune la lansarea proiectului „Formare antreprenorială în mediul rural pentru un viitor mai bun”, Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 1 iunie 2012

______________________

Proiectul “Oportunităţi pentru angajare în comunele din regiunea Sud Muntenia”

Videoclip Proiect ID87273

______________________

Proiectul “Dezvoltarea spiritului antreprenorial: o sansa in plus pentru
populatia din mediul rural in Regiune Sud Muntenia”

Videoclip Proiect ID87461

_____________________________________________

Conferinţa de lansare a proiectului ”O şansă la angajare pentru şomerii din Regiunea Sud-Est”

Federaţia Agricultorilor “Fermierul”, împreună cu partenerul, International Computer School, anunta deschiderea oficială a Conferinţei de Lansare a Proiectului pentru judeţul Vrancea ”O şansă la angajare pentru şomerii din Regiunea Sud-Est”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Conferinţa de Lansare a Proiectului pentru judeţul Vrancea va avea loc la Focşani, Casa de Cultură “Leopoldina Bălănuţă”, etaj 1, în data de 12 mai 2011, începând cu ora 11.00.

Obiectivul general al proiectului îl constituie facilitarea integrarii socio-profesionale (prin informare şi consiliere) şi a accesului la o calificare relevantă pe piaţa muncii pentru şomeri, în judeţul Vrancea. Prin asigurarea condiţiilor optime de informare şi furnizarea de asistenţă integrată pentru facilitarea inserţiei şi menţinerea pe piaţa muncii a şomerilor, proiectul contribuie la realizarea obiectivului principal al A.P. 5, şi anume ”promovarea de măsuri destinate creşterii ratei de ocupare, prin atragerea şi sustinerea cât mai multor persoane pe piata muncii, facilitarea integrării şomerilor tineri şi a şomerilor de lungă durată pe piata muncii şi sprijinirea ocupării formale”.

Proiectul are atât o abordare preventivă, centrată pe nevoile individuale (prin serviciile de informare si mediere, cât şi una corectivă (prin furnizarea de instruire şi asistare în creşterea şanselor de angajare şi în ocuparea unui loc de muncă), contribuind la realizarea obiectivului general al POSDRU, de a dezvolta capitalul uman şi a creşte competitivitatea, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii.

Grupul ţintă este reprezentat de un număr total de 100 de persoane şomere din trei judeţe ale ţării, Vrancea, Buzău, Galaţi, şi susţinerea unui număr de 100 de persoane din acest grup pentru angajare, prin furnizarea de servicii de informare, mediere şi orientare profesională.

Proiectul îşi propune ca rezultate:

- 100 de persoane să beneficieze de măsuri pentru facilitarea integrării pe piaţa muncii;

- realizarea de campanii de informare şi consiliere, dezvoltate şi implementate la nivelul fiecărui judeţ de implementare;

- campanii de mediere în fiecare judeţ din regiunea de implementare, privind oportunităţile de formare profesională şi de ocupare oferite prin proiect; programe de formare profesională pentru îmbunătăţirea abilităţilor şi competenţelor necesare pe piaţa muncii;

- 8 sesiuni de curs, pentru 100 cursanţi;

- mese rotunde organizate cu reprezentanţi ai structurilor locale/regionale cu roluri active pe piaţa forţei de muncă, inclusiv membri ai societăţii civile.

 

Lansarea proiectului regional “ProActiv – program pentru facilitarea accesului pe piata muncii”

Federatia Agricultorilor “Fermierul” a anuntat la Slatina, luni lansarea proiectului regional “ProActiv – program pentru facilitarea accesului pe piata muncii”. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Obiectivul general al proiectului il constituie facilitarea integrarii sociale si profesionale, prin informare si consiliere, a accesului la o calificare relevanta pe piata muncii din care fac parte cei 100 de viitori beneficiari si sustinerea lor pentru angajare, prin furnizarea de servicii de informare, mediere si orientare profesionala. Cei 100 de beneficiari au fost deja alesi, inca din 28 aprilie, de cand proiectul a intrat in derulare. In proiect, obstacolele identitficate in procesul de angajare a persoanelor inactive sunt mai multe: adaptarea rezonabila a locului de munca aproape neexistenta, lipsa informatiilor privind oportunitatile de angajare, lipsa de cunoastere a angajatorilor, teama ca adaptarea locului de munca implica costuri ridicate, auto-marginalizare, lipsa de incredere in a initia activitati lucrative pe cont propriu si necunoasterea drepturilor pe care le au si mai ales prin schimbarea societatii ca o societate a cunoasterii si nu una industrializata, lipsa cererii pentru vechile meserii industrializate si necesitatea schimbarii domeniului profesional. Ca rezultate, proiectul si-a propus ca 100 de persoane sa beneficieze de masuri pentu facilitarea integrarii pe piata muncii, sa fie realizate campanii de informare si consiliere, dezvoltate si implementate la nivelul fiecaruia din cele trei judete – Olt, Dolj si Valcea, campanii de mediere in fiecare din aceste judete privind oportunitatile de formare profesionala si de ocupare oferite prin proiect, programe de formare profesionala pentru imbunatatirea abilitatilor si competentelor necesare pe piata muncii, derulate prin 8 sesiuni de curs, pentru 100 de cursanti si mese rotunde organizate cu reprezentanti ai structurilor locale si regionale cu roluri active pe piata fortei de munca, inclusiv membrii ai societatii civile.

Dezbatere intre sustinatorii de proiect

Managerul de proiect, Valerica Ciurea, a afirmat ca nu se vor opri la 100 de persoane, ci vor ajunge la 200 si ca isi doreste egalitate de sanse intre barbati si femei. Presedintele Federatiei Agricultorilor “Fermierul”, Ginu Toma, a spus ca jumatate din activitate se va face in mediul rural, iar cursurile vor fi facute in functie de necesitatea locului respectiv. Citu Constantin, director adjunct AJOFM, si-a asumat responsabilitatea de a-i sprijini in acest proiect. “Este un proiect ambitios si ma bucur ca au reusit sa atraga bani europeni. Noi toti dorim ca tinerii din mediul rural sa-si gaseasca un loc de munca. Cred ca managerul acestui proiect, fiind un om ambitios, il va duce la bun sfarsit.” Dr. Bogza Ion, presedintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, a declarat, la inceput nu fara scepticism: “Personal … e o noutate, un inceput. Aveti curaj. Eu sunt mai rezervat, nu e atat de usor sa va atingeti grupul tinta. E mai greu decat ne imaginam noi. Sunt aproape 20 de ani de cand formele agricole au fost ignorate, dar, uitati-va ce fac acesti tineri (se refera la Toma si la Ringo) care aduc, nu o forma veche, ci una noua.” “Investitia in oameni este una din cele mai profitabile, a zis Ringo Damureanu, secretarul general al Confederatiei Sindicale Nationale Meridian, insa pe termen lung. E pacat ca sunt pana si persoane cu studii superioare tratate ca cersetori atunci cand bat la usa angajatorilor. Daca 100 de tineri din Olt, Dolj si Valcea sunt angajati prin acest proiect, avem atunci 100 de tineri fericiti, avem 100 de familii care au progresat.

Planuri de agricultor

“Vom face mai multe intalniri in mediul rural in diferite localitati. Anul acesta vor fi cel putin 20. Acest proiect, 5.1, este doar un inceput al unui sir de mult mai multe proiecte decat am facut pana acum. Pe masura 6.1 – vom avea bani chiar si pentru utilaje. Pe langa subventii lunare intre 600 si 900 de lei. Si vom acorda prioritate localitatilor ai caror primari sunt deja interesati de acest proiect. Vom avea foarte multe proiecte. Avem un colectiv foarte bine pregatit.”, a concluzionat Ginu Toma.

_____________________________________________

Conferinţe locale de prezentare a proiectului „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”

Pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie 2011, managerul general şi managerii regionali ai Proiectului „Împreună pentru Dezvoltarea Dialogului Social în România” au continuat întâlnirile cu reprezentanţii factorilor de decizie la nivel local (primari, consilieri locali), reprezentanţi ai comisiilor de dialog social din cadrul prefecturilor de la mai multe judeţe, organizaţiilor sindicale locale, precum şi cu persoanele interesate (grupuri ţintă) de implementarea proiectului. Astfel de întâlniri au avut loc la Jariştea, Dumitreşti, Dumbrăveni şi Năruja (judeţul Vrancea), Bumbeşti – Jiu (Gorj), Zvoriştea, Vatra Moldoviţei, Poiana Negri, Moldoviţa, Neagra Şarului (Suceava), Valea Câmpului (Botoşani), Tecuci (Galaţi), Crâmpoia, Cozieni, Teslui, Cungrea, Leleasca (Olt), Celaru, Amărăţtii de Jos, Poiana Mare (Dolj), Gura Ocniţei, Răzvad (Dâmboviţa), Ploieşti, Comarnic (Prahova), Câmpeni, Roşia Montană (Alba), Tg. Mureş, Cristeşti (Mureş), Vişeul de Sus, Sighetul Marmaţiei (Maramureş), Satu Mare, Raşca (Satu Mare) şi Aghireşu (Cluj), Constanţa, Mănăştiur, Sânnicolau Mare (Timiş), Nădlac, Semlac, Şeitin, Pecica (Arad), Teregova, Buchin, Cărăvan (Caraş Severin). Aceste întâlniri au fost circumscrise segmentului din Proiect intitulat  SUBACTIVITATEA 7.3 Organizare seminarii, întâlniri, evenimente locale.

„Împreună nu înseamnă că noi vom fi de-o parte şi autorităţile de cealaltă”

* „Fermierul” a demarat proiectul „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, debutul seminariilor fiind în judeţul nostru, la Jariştea * „Îm­preună pentru dezvoltarea dialogului social în România” este un proiect strategic, de interes național, menit să faciliteze comunicarea între cetăţeni prin prisma grupurilor sociale * Micii fermieri sunt încurajaţi în cadrul acestui proiect să discute despre problemelor lor, dar şi să le propună autorităţilor soluţii pentru rezolvarea lor * „UE încurajează şi sprijină persoanele fizice să aibă pro­puneri şi să participe activ. Este foarte important ce spuneţi şi ce doriţi, dar trebuie să înţelegem că este important ca noi să ne reprezentăm”, i-a sfătuit Ginu Costel Toma pe fermierii adunaţi la conferinţele locale * Proiectul este cu atât mai important cu cât, în ultimii ani, autorităţile locale s-au îndepărtat de cetăţeni şi nu a existat un dialog social real * Unii edili au îmbrăţişat ideile transpuse în proiect, în timp ce alţii s-au prefăcut că au „uitat”.

Prima conferinţă locală pe ţară a proiectului „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România” s-a desfăşurat la Jariştea, pe 27 mai. Proiectul, care este susţinut din bani europeni, este implementat de Confederaţia Meridian, împreună cu Federaţia „Fermierul”, şi îşi propune să implementeze dialogul social în mediul rural. Prin relansarea dialogului social se va ajunge ca problemele fiecărui cetăţean să fie ascultate şi rezolvate, pentru că, la acest moment, în România se știu foarte puține lucruri despre dialogul social. Până în 2010, dialogul social exista doar la nivel național, la nivel local neexistând o formă legalizată, instituționalizată. Dialogul social trebuie să urmărească interesul ambelor părţi, dar şi interesul public, nu trebuie să existe doar la nivelul ministerelor și al prefecturilor, ci și la nivel local. Conceptul de dialog social promovat prin proiect va fi relansat și așezat pe baze temeinice. În cadrul ministerelor şi al altor instituţii publice, precum şi la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se vor constitui comisii de dialog social, formate din reprezentanţii administraţiei publice centrale sau locale, reprezentanţii ­orga­-nizaţiilor patronale si ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional. Comisiile de dialog social vor avea ca­racter consultativ, activitatea lor vizând, în special, asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale, pentru o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali sau consultarea obligatorie a partene­rilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de alta natură cu caracter econo­mico-social. Proiectul reprezintă transpunerea activităţii de ani de zile a Federaţiei Agricultorilor Fermierul, fiind pus în aplicare pentru a accesa bani europeni, dar şi pentru continuarea şi amplificarea preocupărilor Federaţiei. Concret, aceasta înseamnă că locuitorii din zonele rurale vor fi informaţi asupra drepturilor şi posibilităţilor pe care le au în relaţia cu autorităţile locale, autorităţile guvernamentale, dar şi modul în care pot fi ajutaţi. „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România” înseamnă şi colaborarea cu partenerii sociali din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României pentru aprofundarea cunoştinţelor legislative şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi negociere a liderilor sau reprezentanţilor locali.

La întâlnirea de la Jariştea au partici­pat şi localnici din Odobeşti, Vîrteşcoiu şi Broşteni, zone cu tradiţie, unde este foarte importantă viţa de vie. De aceea, este important ca viticultorii să afle, în cadrul acestor întâlniri, cum pot obţine fonduri pentru a putea continua această tradiţie. Unul din obiectivele proiectului este acela de a formula noi propuneri legislative, deoarece puterea o deţine fiecare în parte, însă puţini ştiu cum s-o exercite. Pentru persoanele ocupate în agricultură, acest proiect urmărește elaborarea a trei proiecte de lege, în urma chestionarelor completate de participanții din grupul țintă, iar dacă există persoane interesate de accesarea de fonduri pe măsurile 141 sau 112, experţii Federaţiei Agricultorilor Fermierul îi pot îndruma în acest sens. „Împreună nu înseamnă că noi vom fi de-o parte şi autorităţile de cealaltă. Cel mai important este că, în urma celor 420 de întâlniri organizate în cadrul proiectului, vrem să pregătim proiecte de lege pe diferite domenii. Să discutăm liber şi să schimbăm ceva în această ţară, pentru că de aceea am făcut acest proiect. Unul, care vă interesează pe toţi, este Legea viei şi vinului. Dacă până acum, când mergeam către ministere autorităţile ne întrebau pe cine reprezentăm, ce vrem, de această dată va fi mai simplu, pentru că UE încurajează şi sprijină persoanele fizice să aibă propuneri şi să participe activ. Este foarte important ce spuneţi şi ce doriţi, dar trebuie să înţelegem că este important ca noi să ne reprezentăm”, a arătat preşedintele Federaţiei, Ginu Toma, în calitate de manager al proiectului. De asemenea, Ginu Toma a arătat că ţăranii trebuie organizaţi astfel încât să se reprezinte pe ei înşişi, pentru că toţi poartă vina a ceea ce nu a funcţionat până în prezent şi că trebuie să se organizeze de acum înainte. „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România” a avut de asemenea întâlniri locale cu micii fermieri din 18 judeţe.

Dacă la întâlnirea din Vrancea viticultorii au fost încurajaţi să îşi expună problemele cu care se confruntă, dar şi să propună soluţii, nici în celelalte judeţe fermierii nu au ezitat să facă cunoscute neajunsurile. Spre exemplu, sucevenii din Zvoriştea au adus în discuţie faptul că nu există piaţă de desfacere pentru animale sau lapte, astfel încât fermierul nu are unde să valorifice stocul de materie primă. Un alt subiect a fost momentul acordării subvenţiilor, care, după părerea fermierilor, ar trebui date înainte de semănat sau recoltat pentru a-i ajuta pe aceştia. La Vîrful Cîmpului, ţăranii se mândresc cu faptul că localitatea este singura din judeţul Botoşani care face parte din GAL-ul judeţului Suceava, intitulat „Izvoarele Sucevei”, însă şi aici ţăranii au probleme în a fi ascultaţi.

La Vîrful Cîmpului, unul dintre consilierii locali a propus ca informarea fermierilor asupra măsurii 141 să se facă prin intermediul reprezentanţilor legali sau orice altă sursă în afara internetului, deoarece nu toţi fermierii au acces la internet sau nu toţi fermierii ştiu să utilizeze computerul. O lege importantă pentru fermieri este şi Legea camerelor agricole, subiect care, de asemenea, a fost dezbătut în cadrul întâlnirilor. Aceasta pentru că ţăranii trebuie să înţeleagă să se implice activ, în condiţiile în care Camerele Agricole „vor face legea”. Începând cu anul 2012 se vor înfiinţa întreprinderi sociale, maxim două în fiecare judeţ, iar certificatele de producător vor fi eliberate de reprezentanţii fermierilor din cadrul Camerelor Agricole, care vor deveni „imperios necesare pentru dezvoltarea agriculturii”, a precizat managerul de proiect. „Este foarte important să vă implicaţi şi să vă alegeţi oamenii, exact cum sunt aleşi consilierii locali. Iar cei care vor fi aleşi în camerele agricole vor alege la rândul lor preşedinţii, care vor merge la judeţ. Aceste camere agricole vor decide tot, inclusiv şcolarizarea. Nu se va mai scoate nici un centimetru de pământ fără aprobarea camerelor agricole”, a explicat Ginu Toma. Astfel, trecerea terenului în intravilan, proiectele, autorizarea, reprezentarea fermierilor în instanţă, toate acestea vor fi făcute de viitoarele camere agricole, de aceea este foarte important ca fermierii votaţi să fie autentici şi de bună calitate. Alături de fermieri, în fiecare cameră agricolă vor putea fi angajaţi 3-5 experţi tehnici. Tot în cadrul viitoarelor camere agricole se vor discuta subvenţiile, ajustarea preţurilor şi crearea pieţelor.

„Fermierul” va pregătii oameni pentru meserii agricole, dar şi pentru cele non-agricole

Pe lângă discuţiile despre Camerele Agricole şi modul de alegere a membrilor acestora, fermierii şi-au arătat interesul şi asupra atragerii de fonduri europene, fapt care i-ar ajuta conside­rabil în activităţile pe care le practică.
În acest sens, există mai multe proiecte pe care Federaţia „Fermierul” le implementează. Pe axa 5.2 există un proiect în care se pregătesc oameni pentru meserii agricole, iar pe axa 5.1 un proiect pentru pregătire în meserii non-agricole. Ginu Toma, în calitate de manager al proiectului, a lansat şi o invitaţie către cei prezenţi la întâlniri, explicându-le că pot organiza cursuri pe aceste două axe prioritare chiar în zona respectivă, cu grupe de câte 12 persoane, din toamnă. Un alt punct important sunt Grupurile de Acţiune Locală, formate în proporție de minimum 51% din mediul privat, care vor avea o importanţă deosebită începând cu anul 2014. „Se vor face proiecte inclusiv pentru infrastructură şi agricultură. Cum sunt astăzi Programele Naţionale de Dezvoltare Rurală şi Agenţiile de Dezvoltare Regională, aşa vor deveni şi Grupurile de Acţiune Locală”, a mai adăugat Ginu Toma. Lipsa unui dialog social în trecut a fost subliniată şi în cadrul întâlnirilor. Astfel, Ioan Ciolcan, viceprimarul comunei Crâmpoia, judeţul Olt, fost primar într-un mandat anterior, a vorbit la întâlnirea desfăşurată la începutul lunii trecute despre lipsa de încredere a cetăţenilor care se manifestă în perioada actuală față de autorităţile publice centrale sau locale şi sindicate. Viceprimarul s-a mândrit cu faptul că în comuna Crâmpoia se derulează18 proiecte în agricultură cu finanţare europeană, media fiind de cca. 1,5 – 2 ha de teren agricol pe familie. Şi viceprimarul comunei Ghimpeţeni, judeţul Olt, Valentin Marian Văleanu, s-a lăudat cu cele 40 de persoane care au accesat proiecte cu finanţare europeană, pe ramura de sprijin a fermelor de subzistenţă, însă a salutat proiectul „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, aplicat pe mediul rural, care este binevenit în perioada actuală, întrucât membrii comunităţilor locale au probleme din cauza finanţării.

În comuna Teslui, judeţul Olt, există în derulare mai multe proiecte cofinanţate de Uniunea Europeană. Un proiect implementat în această comună şi cofinanţat din Fondul Social European este Biblionet-ul, pentru accesarea mai facilă a informaţiilor de către tineri, iar un altul, în derulare, numit ” O şansă pentru cei de la ţară”, se adresează şomerilor sau celor în căutarea unui loc de muncă, pentru care vor fi aduse 21 de calculatoare, urmând a se stabili grupe a câte 21 de participanţi / curs. Şi în comuna Leleasca, judeţul Olt, edilul s-a lăudat cu cele peste 20 de proiecte în derulare pe măsura 141, care cuprind circa 1.800 de locuitori. Primarul comunei Teslui, Spiru Răduleţ, şi-a exprimat disponibilitatea de a achiesa la acest proiect, asigurând că Primăria Comunei Teslui va constitui un veritabil partener de dialog social pentru organismele interesate pe această temă. De altfel, marea majoritate a edililor cu care „Fermierul” a discutat şi-au exprimat interesul faţă de acest proiect şi au asigurat că vor oferi tot sprijinul de care este nevoie. Mai mult decât atât, în urma evenimentului desfăşurat în comuna Celaru, judeţul Dolj, Centrul Regional 4 Sud-Vest Oltenia a încheiat un protocol de parteneriat cu autorităţile locale de aici pe durata implementării proiectului. Un exemplu negativ îl constituie însă primarul comunei Roşia Montană, judeţul Alba, Eugen Furdui. Edilul şi-a confirmat prezenţa la întâlnirea desfăşurată în cadrul proiectului pe 1 iulie, însă ulterior nu a răspuns pozitiv. Alte întâlniri au avut loc la Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj, în comuna Cezieni, judeţul Olt, comuna Cungrea, judeţul Olt, comuna Amărăştii de Jos, judeţul Dolj, comuna Poiana Mare, judeţul Dolj, comuna Cîmpeni, judeţul Alba, comuna Cristeşti, judeţul Mureş, dar şi la Tg. Mureş.

***

Zona Tecuci – un model de organizare a fermierilor din legumicultură

Am ales să prezentăm în extenso evenimentul de la Tecuci, pentru că în această zonă există câteva comune cu un potenţial agricol extraordinar, în special în domeniul legumiculturii şi viticulturii, unde oamenii au înţeles ce înseamnă exploatarea în comun a acestui potenţial, prin grupurile de producători constituite, care au şanse să acceseze importante fonduri europene. Aici am rămas impresionaţi să aflăm că oamenii sunt buni cunoscători ai legislaţiei europene, că ei cunosc până şi denumirile tehnice ale produselor şi tratamentelor aplicate pentru stimularea şi protejarea culturilor pe care le lucrează.
La Tecuci au participat 33 persoane din oraş şi din comunele limitrofe Matca, Ghidigeni şi Cosmeşti, unde localnicii sunt specializaţi în cultivarea şi industrializarea legumelor şi fructelor, a cerealelor şi viticulturii.
Invitaţi în auditorium au fost:
- Ginu Costel Toma, manager proiect
- Bogdan Buzescu , consultant resurse umane şi dezvoltare organizaţională
- Costel Ichim, coordonator regional – Regiunea 2, Sud – Est
Au avut Intervenţii:
- Moraru Nicolae, Primăria Cosmeşti , Judeţul Galaţi
- Mircea Croitoru, preşedinte al Grupului de producători „Legume – Fructe Matca”, judeţul Galaţi.

Dl. Ginu Toma Costel, managerul de proiect, a deschis conferinţa printr-o relevantă prezentarea a  proiectului în curs de implementare şi a conceptului de dialog social.
În expunerea sa, dl. Toma Ginu Costel a arătat modificările de atitudine şi de desfăşurare a dialogului tripartit  pe care implementarea proiectului le va aduce, precum şi construirea  pârghiilor ce vor fi utilizate în realizarea unui dialog social eficient.
Aducerea  dialogului social la nivelul comunităţilor rurale reprezintă o noutate, însă constituie o etapă firească în procesul de constituire a unor noi forme asociative în vederea creşterii capacităţii de reprezentare şi de comunicare a problemelor şi soluţiilor ce vizează îmbunătăţirea nivelului de trai în comunităţile rurale şi nu numai.
Coagularea intereselor individuale va conduce în mod automat la contracararea slabei  implicări a autorităţilor locale în viaţa comunităţii şi lipsei  de interes faţă de proiectele susţinute din fondurile europene la obiectivele cărora autorităţile nu răspund în prezent decât în condiţiile unor situaţii de constrângere .
În continuarea expunerii, dl. Toma a insistat asupra necesităţii unei corecte reprezentări a intereselor producătorilor individuali sau asociaţiilor, pentru că activitatea pe care o desfăşoară să fie cu adevărat valorificată în interesul indivi­dual, cu beneficii pentru întreaga comunitate.
Coordonatorul  Regional SE Moldova, dl. Costel Ichim, a subliniat  necesitatea şi importanţa implementării acestui proiect în zona de  Sud Est,  Judeţul Galaţi reprezentând o zonă de real interes, în care comunităţile rurale din zona de lunca desfăşoară deja activităţi de producţie agricolă cu tradiţie şi unde se identifica şi o mişcare asociativă reprezentată de grupurile de producători locali, asociaţiile de producători, sindicate. Identificarea unor căi de comunicare eficiente între factorii de decizie, autorităţile locale, patronate, asociaţii de fermieri şi sindicate, în ve­derea realizării incluziunii sociale, este una dintre premisele reale de dezvoltare în contextul integrării României în Uniunea Europeană.
Dl. Bogdan Buzescu a relevat nevoia de dezvoltare a dialogului social la nivel regional, cu preponderenţă în mediul rural şi nevoia permanentă de îmbunătăţire şi adaptare la realităţi a cadrului legislativ. A arătat, de asemenea, că dezvoltarea dialogului social în mediul rural va face posibilă reprezentarea unei categorii sociale, respectiv lucrătorii din agricultură, care, până în momentul de faţă, nu sunt organizaţi şi nu sunt reprezentaţi instituţional în dialogul social, sindicatele din agricultură nefiind suficient de active pentru a-şi impune propriile soluţii care să răspundă la nevoia de informare şi comunicare, de  dezvoltare a dialogului social la nivel rural în comunităţile cu activităţi preponderent agricole, punând accent pe nevoia de reglementare clară în ceea ce priveşte politica agricolă a României. A subliniat  importanţa existenţei atât a unui sindicat local care să poată transmite către organismele decizionale problemele agricultorilor, cât şi importanta asocierii intre producători ca unica modalitate de a le fi promovate interesele şi pentru a putea contracara importurile de produse agricole care, în prezent, sunt în defavoarea  produ­cătorilor locali datorită unui deficit de producţie existent pe piaţă.
Dl. Toma Ginu a subliniat importanta accesului la informaţie care va permite adaptarea culturilor agricole la cerinţele pieţii, asigurând astfel succesul produ­cătorilor individuali. În acelaşi registru se înscrie şi necesitatea elaborării unor planuri de acţiune şi de management individual care să previzioneze graficul  activităţilor agricole de la cultivare şi până la desfacere, punându-se astfel bazele unor sisteme integrate care vor releva şi strategiile corecte de asociere. În acest sens, o mare importanţă trebuie acordată camerelor agricole care se vor înfiinţa în temeiul Legii 283/2010, organisme constituite ca organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii. Camerele agricole vor reprezenta, practic, interfaţa dintre stat, administraţia publică şi fermier, pentru că vor avea specialişti care să faciliteze comunicarea în relaţiile cu instituţiile statului. La ora aceasta nu există o reprezentativitate legală a fermierului în teritoriu, însă prin intermediul camerei agricole fermierii înscrişi la APIA vor găsi o rezolvare la problemele lor. Camera agricolă se va constitui ca o structură a fermierilor, pentru fermieri, în sprijinul cărora vor fi angajaţi, conform legii, specialişti. Sursa de provenienţă a acestor specialişti vor fi tinerii absolvenţi, tehnicieni din diverse structuri care şi-au restrâns activitatea, iar conducerea camerei va fi aleasa prin vot. Agricultorii vor trebui să privească foarte atent aceste camere agricole, pentru că sunt ale lor şi au un rol foarte important în dezvoltarea viitoare a mediului rural şi în bunăstarea fermierilor .
Dacă fermierii, indiferent de domeniul de acţiune, vor acorda importanţa necesară acestor alegeri şi le vor trata cu responsabilitate vor reuşi prin oamenii pe care şi-i vor alege ca lideri să îşi stabilească criteriile de angajare a specialiştilor. Trebuie să ţinem cont că trăim în secolul XXI şi, aşa cum se întâmplă în Europa, este absolut necesar  să avem camere judeţene puternice, cu structuri în subordine, cu compartimente specializate, cu maşini, cu tehnică de vârf.  Într-o primă fază,  consultanţii vor fi preluaţi de Camera Agricolă Judeţeană, mulţi dintre ei având deja relaţii de colaborare cu fermierii,  doar  că aici vor avea statut de salariat, şi nu de funcţionar public, urmând ca în funcţie de calităţile pe care le vor dovedi să se facă o selecţie corectă.

D-l Moraru Nicolae  a subliniat faptul că în mediul rural lipsesc pârghiile specifice dialogului social, în sensul că lipseşte informaţia, comunele din zonele izolate fiind departe de progres datorită acestor cauze.
În prezent, fermierii au reuşit să acceseze  Măsura  141 . „Sprijinirea fermelor agricole de semi–subzistenţă”, măsură care  beneficiază de finanţare europeană pe toată procedura de accesare şi care, în prezent, reprezintă un sprijin.
Dl. Ichim Costel a subliniat faptul că aşa cum în Judeţul Vrancea s-a coagulat o mişcare sindicală în agricultură destul de consolidată, care a obţinut prin mijloace specifice (negocieri, activităţi de protest) modificări legislative sau obţinerea unor facilitate pentru producători, comunităţile rurale din judeţul Galaţi îşi pot identifica liderii şi pot constitui sindicate prin care să-şi promoveze interesele.
Dl. Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători “Legume – Fructe Matca”, a arătat că bazinele legumicole cu tradiţie şi-au micşorat arealul, adevăraţii cultivatori de legume s-au împuţinat, unii au dispărut, alţii s-au reprofilat, producţiile sunt, de la an la an, tot mai mici, făcute cu cheltuieli din ce în ce mai mari, iar depozitele aproape că lipsesc cu desăvârşire. La nivelul comunei Matca exista asociaţii de producători agricoli. Acestea au chiar  şi negocieri intense cu autorităţile, atât la nivel local cât şi la nivel central, compa­rative cu alte zone, însă ele încă aşteaptă  rezultate concretizate  prin măsuri legislative care să încurajeze şi să sprijine micii producători, El a precizat că Matca reprezintă o excepţie, majoritatea zonelor de legumicultori din ţară nefiind organizate.
Dl. Toma Ginu a subliniat că Federaţia “Fermierul” desfăşoară activităţi susţinute  prin participarea la comisiilor de specialitate ministeriale şi parlamentare şi aducerea în discuţie a problemelor producătorilor agricoli,  obţinându-se în acest sens şi rezultate. În continuare, menţinerea şi dezvoltarea acestor realizări vor depinde de  modul în care producătorii individuali şi asociaţiile vor şti să îşi managerieze interesele în cadrul organismelor nou create sau a uniunilor pe care le vor crea, bucurându-se în continuare de tot sprijinul Federaţiei “Fermierul”. Managerul general al Proiectului a remarcat lipsa reprezentanţilor unor primării invitate la evenimentul local. La Dumitreşti, Dumbrăveni, Năruja – au lipsit chiar primarii gazdă -  ceea ce conduce încă o dată la ideea ca în primul rând comunităţile trebuie să îşi gestioneze viitorul, începând cu modul în care îşi aleg reprezentanţii.
La Tecuci s-a încheiat Protocolul de Colaborare cu Primăria oraşului în ve­derea susţinerii Proiectului.

Deosebit de interesante au fost şi celelalte întâlniri din ultima vreme. La Dumitreşti, managerii Proiectului şi specialiştii de la Confederaţia Sindicală Meridian, Sindicatele PROPACT şi FERMIERUL s-au întâlnit cu crescătorii de animale, la Dumbrăveni au venit mai ales podgorenii, dar şi tineri în căutarea unui loc de muncă. La Năruja persoanele interesate de implementarea proiectului au fost membrii obştilor care exploatează pădurile din zonă. Şi la aceste întâlniri a fost pusă în dezbatere problema alegerilor pentru camerelor agricole de la nivel judeţean şi local, problema înfiinţării Grupurilor pentru Acţiune Locală (GAL), structuri care vor avea un rol important în atragerea fondurilor europene pentru infrastructura rurală, pentru proiectele privind dezvoltarea bazei materiale a agriculturii (investiţii în utilaje, instalaţii), moderni­zarea fermelor de producţie vegetală şi zootehnică, industrializarea produselor agricole ş.a.
Domnul Ginu Toma, managerul de proiect şi moderator al lucrărilor evenimentului local, a declarat deschisă şedinţa. În cuvântarea sa a făcut o prezentare a proiectului în curs de implementare şi a conceptului de dialog social, insistând asupra beneficiilor pe care acestă formă de comunicare extinsă le poate aduce comunităţilor aflate datorită poziţionării geografice la distanţa de centrele administrative.
Moderatorul a adus în discuţie apropiatele alegeri pentru camerele agricole, care, conform Legii 283/2010, sunt constituite ca organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, non-profit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii. Noua instituţie a camerelor agricole nu va putea funcţiona numai din fonduri de la bugetul de stat, ci va trebui să-şi creioneze propriul suport financiar în sistemul agricol, din serviciile pentru fermieri şi pentru instituţiile statului.
Din momentul în care camerele vor fi validate, statul nu mai are niciun amestec în a decide modul de organizare zonală. Agricultorii vor trebui să privească foarte atent aceste camere agricole, pentru că sunt ale lor şi au un rol foarte important.
Coordonatorul Regional SE, dl. Costel Ichim, a subliniat necesitatea şi importanţa implementării acestui proiect în zona de deal şi munte din judeţul Vrancea, unde există o structură puternică a formelor asociative, dar şi a sindicatului PROPACT, aceasta fiind una din situaţiile fericite în care s-a demonstrat că dialogul social poate funcţiona chiar dacă uneori există provocări şi impedimente ce pot da naştere la reacţii de protest.
Identificarea unor căi de comunicare eficiente între factorii de decizie, autorităţile locale, patronate, asociaţii de fermieri şi sindicate, în vederea realizării incluziunii sociale este una dintre premisele reale de dezvoltare în contextul integrării României în Uniunea Europeană.
Dl. Valentin Popa, Şeful Obştei Năruja, a salutat proiectul şi a relevat nevoia de informare şi comunicare, de dezvoltare a dialogului social la nivel rural în comunităţile din zona de munte a judeţului Vrancea.
În contextul integrării în Uniunea Europeană se impune ca mişcarea asociativă să se consolideze iar interesele comunităţilor să se concretizeze în facilitarea căilor de absorbţie a fondurilor de finanţare nerambursabilă, fonduri care vor permite progresul comunităţii şi înscrierea cu succes a zonelor de munte care au primit un prim imbold prin constituirea GAL-ului zonal.
Ion Vasuian, primarul comunei Negrileşti, a ridicat problema cadastrului general, întrucât lipsa înscrierilor în cartea funciara a proprietăţii creează numeroase neplăceri proprietarilor care doresc să acceseze subvenţia acordată de stat sau măsurile de sprijinire a activităţilor agricole. Autorităţile locale se confruntă la această dată cu mari probleme întrucât în numeroase situaţii suprafeţele înscrise în registrele agricole sunt mai mici decât cele deţinute efectiv de proprietari. Lipsa unor măsuri coerente de sprijinire a realizării cadastrului general va perpetua acesta situaţie, iar oamenii vor fi privaţi de posibilităţile de dezvoltare, întrucât cu resurse proprii nu îşi permit procurarea documentaţiei cadastrale fără de care nu pot face dovada proprietăţii.
Ştefan Drăgan, de la MAPDR, a intervenit arătând ca la această dată condiţiile nu sunt atât de restrictive, fiind admise şi declaraţii pe proprie răspundere cu privire la terenurile pe care le deţin sau le lucrează.
Ion Gogoriţă, primarul comunei Nistoreşti, a ridicat problema aplicării neunitare a legilor fondului funciar la nivel de Comisie Judeţeană, în sensul că actele care stau la baza soluţionării dosarelor de reconstituire sunt diferit apreciate. Astfel există situaţii aberante în care sunt respinse cererile de reconstituire, motivat de faptul că actele doveditoare ale proprietăţii nu sunt din perioada 1945 – 1948, în situaţia în care există reconstituiri de notorietate pe documente declarative, cu o forţă juridică inferioară actelor de proprietate.
Ichim Costel a arătat că este nevoie de o poziţie fermă în Comisia Judeţeană şi că sindicatul PROPACT se sprijină şi pe ajutorul d-lui Popa Valentin în găsirea unei soluţii la aceste probleme. A insistat ca în viitor comisiile locale care întâmpină asemenea probleme să sesizeze în scris Comisia Judeţeană sau sindicatul pentru ca să existe o bază reală de discuţie, cum fucţionează camerele agricole, şi să se poată face referire la probleme concrete.

***

Conferinţa Regională de Lansare a Proiectului – Suceava

La Suceava, Conferinţa Regională Nord-Est de lansare a Proiectului a avut loc la Sala “Ciprian Porumbescu” din Palatul Administrativ al Consiliului Judeţean, în ziua de 29 aprilie 2011, între orele: 10.00 -13.00.
Participanţi: reprezentaţi ai factorilor de decizie la nivel local (Consiliul Judeţean, Prefectură, reprezentanţi ai Camerei Agricole, APIA, AJOFM, ITM, DGASPC, Direcţia Agricolă, consilieri), reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi patronatelor, persoane co-interesate, organizaţii non-guvernamentale (preşedinte Asociaţia Crescătorilor de Taurine, preşedinte ONG “Habitat for Humanity”), jurnalişti (Plus TV, Bucovina TV).
Număr de participanţi: 65.
Număr participanţi grup ţintă : 41 participanţi
- Personal al asociaţiilor fermierilor – 26 participanţi
- Personal al partenerilor sociali – 15 participanţi
Invitaţi în auditorium:
• Ginu Costel Toma, managerul proiectului;
• Vasile Ilie, vicepreşedinte Consiliul Judeţean;
• Ion Albu, consultant dialog social;
• Orhei Răzvan, coordonator pentru Regiunea de Nord-Est;
• Bogdan Buzescu, consultant pentru Centru Regional 2 – dezvoltare organizaţional şi resurse umane;
• Gheorghe Gavrilă,  asistent formare şi dialog social pentru Centru Regional 1
În deschiderea Conferinţei, domnul Ginu Toma a prezentat tematica, obiectivele  proiectului şi modul de implementare al acestuia în regiune prin organizarea de seminarii, mese rotunde pentru conştientizarea rolului dialogului social în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, cu accent pe mediul rural, dar şi dezbateri de analiză a legislaţiei actuale cu participare sindicală / simpatizanţi, a reprezentanţilor partenerilor sociali locali şi ai autorităţilor, preponderent în mediul rural. După această prezentare a luat cuvântul domnul Vasile Ilie, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, care s-a aratat încântat de faptul ca a fost ales acest judeţ  pentru regiunea de Nord-Est.
Pe parcursul lucrărilor au mai luat cuvântul: Ion Albu, Orhei Răzvan, Bogdan Buzescu precum şi Gheorghe Gavrilă.
Startul dezbaterii l-a dat  Crăiuţ Alexandru, preşedintele “Asociaţia crescătorilor de taurine Moldoviţa”, care a adus în discuţie Legea Camerelor Agricole şi a propus un ajutor financiar pentru fermieri. În continuarea dezbaterii a luat  cuvântul domnul Baciu Gheorghe, care a facut o propunere de parteneriat. După această intervenţie a luat cuvântul Alexandru Constantin de la Regia Apele Române Neamţ, care a propus un dialog amiabil între partenerii sociali şi politici şi sprijinire reciprocă.
S-au mai discutat şi alte aspecte precum informarea greşită, în trecut, a fermierilor pe anumite teme, iar la final fermierul Rus Ciprian a sugerat o  actualizare a datelor pentru subvenţiile de la animale, an de an.
În urma centralizării formularelor s-a ajuns la concluzia că obiectivul general al conferinţei regionale de lansare a proiectului a fost bine înţeles de participanţi.

***

La Focşani a avut loc

Conferinţa Regională pentru Lansarea Proiectului „Împreună pentru Dezvoltarea Dialogului Social în România”

Federaţia Agricultorilor „Fermierul”, în calitate de partener, împreună cu beneficiarul, Confederaţia Sindicală Meridian, lansează mâine proiectul „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul Conferinţei de Lansare a Proiectului pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Lansarea va avea loc la Focşani, Sala de Şedinţe a Consiliului Local Focşani, în data de 28 Aprilie 2011, începând cu ora 10.

Alături de echipa de implementare a proiectului, participă reprezentanţi ai factorilor de decizie la nivel local şi regional, fermieri individuali, membri din sindicate, precum şi reprezentanţi din cadrul confederaţiilor, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi patronatelor, confederaţiile patronale şi membri ai acestora, celelalte organizaţii sindicale şi membrii ei, persoane co-interesate şi reprezentanţi ai ONG-urilor.

- Au participat 229 de persoane. Grupul ţintă prezent: 32 de persoane -

Conferinţa de la Focşani a avut loc la data de 28.04.2011 la Sala de festivităţi a Primăriei Focşani, iar numărul de participanţi a fost de 229.
Obiectivul general al dezbaterilor: Promovarea la nivel regional a scopului, obiectivelor, activităţilor şi rezultatelor preconizate ale proiectului “Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România”
Obiectivele specifice:
1. Asigurarea transparenţei scopului, obiectivelor, activităţilor şi rezultatelor aşteptate ale proiectului la nivel regional;
2. Crearea de parteneriate sociale cu mediul public şi privat în vederea îmbunătăţirii calităţii şi a rezultatelor dialogului social şi promovării dezvoltării durabile şi coeziunii sociale la nivel regional;
3. Realizarea vizibilităţii proiectului şi a sursei de finanţare a acestuia prin intermediul presei locale;
4. Informarea publicului larg şi a potenţialilor membrii ai grupului ţintă din regiune cu privire la avantajele activităţilor derulate prin proiect.
La Conferinţa regională de la Focşani au fost invitaţi şi au participat reprezentanţi ai factorilor de decizie la nivel local (reprezentanţi ai instituţiilor publice locale), după cum urmează:
- Prefectura Vrancea, Consiliul Judeţean Vrancea, Primăria Focşani, Primăria Odobeşti, Prefectura Buzău, Prefectura Galaţi, Primăria Mărăşeşti, Primăria Câmpeneanca, Primăria Păuleşti, Primăria Năruja, Primăria Vîrtescoiu, Primăria Bilieşti, Primăria Soveja, Primăria Goleşti, Primăria Jariştea, Primăria Gura Caliţei, Primăria Vizantea-Livezi, Primăria Tifeşti , Primăria Cîmpuri, Primăria Suraia, Primăria Bogheşti, Primăria Slobozia Bradului, Primăria Tîmboieşti).
- Reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale: Cartel Alfa, Consilva, Propact Vrancea, PROLEX – IPJ Vrancea, Forţa Legii – Sindicatul Administraţiei Pu­blice.
- Asociaţii patronale: Patronatul IMM Vrancea, Asociaţia Viticultorilor Vrancea, Patronatul IMM-urilor din Agricultură Vrancea, Patronatul Român, UGIR;
- Forme asociative din domeniul agricol şi silvic: Asociaţia Regina Viilor, Asociaţia Vitis Panciu, Cooperativa Vitis Unirea, Asociaţia Obştilor Vrâncene, Obştea Ruget, Obştea Viişoara, GAL (Grupul de Acţiune Locală) TVVV , Obştea Spulber, Obştea Spineşti, Obştea Negrileşti, Obştea Nistoreşti, Obştea Viişoara, Obştea Năruja, Obştea Colacu, Asociaţia proprietarilor de păduri Dumitreşti;
- Organisme de cogestiune (AJOFM Vrancea, AJOFM Buzău, Camera de Comerţ şi Industrie, Ca­mera Agricolă Vrancea, Direcţia Agricolă Vrancea,  Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA (ANIF RA), AJPS Vrancea, APIA Vrancea, Administraţia Pieţelor, ICAS Bucureşti, Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – PNADR, DSP Vrancea, CAS Vrancea, OCPI Vrancea).
- Persoane co-interesate: producători individuali, profesori, patroni, pensionari, salariaţi, şomeri, proprietari de păduri.
- Reprezentanţi ai ong-urilor şi partidelor politice: Pro Democraţia Vrancea, Partidul Conservator, PNŢCD Vrancea, PDL Vrancea.
- Mass media: Ziarul de Vrancea, Atlas TV, Monitorul de Vrancea, Vrancea Media.
În cadrul grupului ţintă au participat 32 de persoane.
Conferinţa a debutat cu un cuvânt de salut şi o prezentare a proiectului realizate de  Managerul de Proiect, Toma Ginu Costel.
Au luat cuvântul, conform programului, Costel Ichim, coordonator regional, Ginu Costel Toma, managerul proiectului, Ion Albu, consultant dialog social.
Din partea autorităţilor publice locale au avut intervenţii consistente Sorin Hornea, subprefectul judeţului Vrancea, Dan Ochieşelu – reprezentant Consiliul Judeţean Vrancea, Vasile Dobre – viceprimar al Municipiului Focşani.
Au avut, de asemenea, intervenţii: Valerică Zamfirescu, primarul comunei Slobozia Bradului, Daniela Mihalcea, primarul comunei Tâmboieşti, Camelia Cotun, consilier al Instituţiei Prefectului Vrancea, Florin Vetrescu, Viceprimar al Oraşului Odobeşti, Ionel Drâmbă, expert în cadrul Camerei Agricole Vrancea, Emil Răvoiu, lider Cartel Alfa, Iancu Pescaru, primarul comunei Bogheşti, Ion Roman, preşedintele patronatului IMM, Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viti­cultorilor Vrancea, Dumitru Blidaru, Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Dumitreşti, Rogozanu Gheorghiţă, Preşedintele Sindicatului Agricultorilor Păuneşti, Niţă Coforea de la Sindicatul „Propact” Vrancea, Costel Cruceanu, Asociaţia Producătorilor de Vinuri.
Conferinţa a fost moderată de jurnalistul Radu Borcea si Costel Ichim – coordonator regional.
Principalele puncte atinse în discuţie/concluzii:
Prefectura Vrancea, reprezentată prin subprefectul Sorin Hornea, a salutat iniţierea proiectului „Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România” şi a subliniat importanţa acestuia la nivel local, proiectul fiind apreciat ca debut al implementarii de noi reguli de dialog social adaptate la realităţile socio-economice existente în contextul integrării României în Uniunea Europeană. Ceilalţi vorbitori au salutat iniţiativa proiectului şi au subliniat necesitatea facilitării accesului la informaţii a fermierilor din România, unii văzând în proiect un punct de plecare în relansarea agriculturii din România.
Cei care au luat cuvântul au evidenţiat importanţa implementării proiectului la nivel regional, judeţean şi local, în special în mediul rural, fiind apreciat ca o oportunitate pentru realizarea unui dialog social eficient între autorităţile locale – patronate – sindicate.
Partea a doua a conferinţei a fost alocată dezbate­rilor, care au constat într-o serie de întrebări şi răspunsuri asupra soluţiilor ce se impun în viitorul apropiat în vederea dezvoltării integrate şi sprijinirea mediului rural prin facilitarea accesului pe piaţa muncii, prin dezvoltarea iniţiativelor private, prin facilitarea accesului la informaţii privind surse de finanţare nerambursabile, prin calificarea sau recalificarea profesională.
Dezbaterile s-au purtat între echipa de prezentare a proiectului, reprezentanţi ai autorităţilor locale, reprezentanţi ai asociaţiilor de fermieri, producători, reprezentanţi ai sindicatelor din agricultură.

***

Selectie cu evenimente organizate de Federatia Agricultorilor Fermierul in cadrul Proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, in zona 2 SE

***

Palatul Parlamentului: Conferinţa Naţională pentru Lansarea Proiectului „Împreună pentru Dezvoltarea Dialogului Social în România”

Proiectul “Împreună pentru dezvoltarea dialogului social în România” este implementat de către Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, în calitate de solicitant, împreună cu Federaţia Agricultorilor “Fermierul”, în calitate de partener, şi se desfaşoară pe o perioadă de 36 de luni.

În ziua de 27 Aprilie 2011, între orele 10.00 – 13.00la Sala „Drepturilor Omului” de la  Palatul Parlamentului, între orele 10:00 – 13:00, a avut loc Conferinţa Naţională de lansare a Proiectului „Împreună pentru Dezvoltarea Dialogului Social în România”.
Obiectivul general al acestui proiect este promovarea la nivel naţional a scopului, obiectivelor, activităţilor şi rezultatelor preconizate ale dialogului social.
Obiectivele specifice conferinţei au fost:

  • Asigurarea transparenţei scopului, obiectivelor, activităţilor şi rezultatelor aşteptate ale proiectului;
  • Sublinierea importanţei dialogului social în contextul actual;
  • Informarea publicului larg şi a membrilor grupului ţintă cu privire la avantajele activităţilor derulate prin proiect;
  • Crearea de perspective viabile pentru parteneriate sociale cu mediul public şi privat;
  • Consolidarea  imaginii de furnizor de expertiză socială şi legislativă a beneficiarului şi partenerului;
  • Realizarea vizibilităţii proiectului şi a sursei de finanţare a acestuia;

La Conferinţă au fost invitaţi reprezentaţi ai factorilor de decizie la nivel central şi local (Parlamentul României, Guvernul României, europarlamentari), reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi patronatelor, persoane direct interesate, organizaţii non-guvernamentale, jurnalişti.
Au participat 115 persoane
Număr participanţi în grupul ţintă: 66
Au luat cuvântul:
Ion Popescu – preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian;
Ginu Costel Toma – Preşedinte Federaţia Agricultorilor Fermierul;
Ion Albu – consultant dialog social;
Dumitru Fornea – consultant advocacy şi concepte, membru al Comitetului Economic şi Social European.
Moderator a fost Sorin Burtea, realizatorul emisiunii “ Interes general “ de la Televiziunea Română.

Parlamentul, Guvernul, partidele, organizaţiile civice au avut reprezentanţi la Coferinţă

În cadrul Conferinţei au avut intervenţii: Florian Costache, Preşedintele Consiliului Economic şi Social din România; Iulian Iancu, Preşedintele Comisiei pentru Comerţ şi Industrie a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României; Mircea Toader, lider al Grupului Parlamentar PDL din Parlamentul României; Sorina-Luminiţa Plăcintă, senator PDL; George Sabin Cutaş, membru al Parlamentului European (PC); Maria Grapini, vicepreşedinte al Partidului Conservator şi preşedinte al Asociaţiei Femeilor Antreprenor din România; Gheorghe Simion, de la CNSLR FRĂŢIA.
La dezbateri au luat cuvântul următoarele persoane: Viorel Huţuleac, Ringo Dămureanu, Gheorghe Boiciuc, Dumitru Terci şi Ion Bozga.
Conferinţa a început cu discursul privind importanţa şi obiectivul proiectului al domnului Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale „Meridian”. Au urmat la cuvânt domnul Ginu Toma, manager de proiect, care s-a referit la caracteristicile particulare şi generale ale Proiectului, precum şi la obiectivele majore ale acestuia. Domnul Ioan Albu, consultant expert în dialog social, a prezentat cadrul de realizare a dialogului social şi a identificat nevoile pentru un dialog social real. În  discursul său, domnul Dumitru Fornea, consultant advocacy, a vorbit despre modelul european de abordare a dialogului social şi avantajele pe care Uniunea Europeană le identifică în abordarea participativă a politicilor de coeziune şi incluziune socială.
Au urmat intervenţiile reprezentanţilor instituţiilor centrale ale statului, ale confederaţiilor sindicale şi patronale, care şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la modalităţi practice de asigurare a unui bun standard de dialog social.
Ultima parte a conferinţei a fost alocată dezbaterilor libere între reprezentanţii principali ai categoriilor de actori prin intermediul cărora s-a urmărit identificarea şi stabilirea unor punţi de consolidare a parteneriatului social. În cadrul acestor dezbateri au fost atinse următoarele subiecte: provocările actuale ale dialogului social, modalităţi concrete de implicare şi susţinere a mecanismelor consultative, identificarea indicatorilor de calitate pentru un veritabil dialog social.
Majoritatea participanţilor a salutat iniţiativa realizării acestui proiect, având în vedere contextul actual din România, precum şi abordarea proiectului din perspectiva  îmbunătăţirii dialogului social în plan rural, unde practic acesta nu există.
Conferinţa întăreşte ideea relansării dialogului social, importanţa acestuia în dezvoltarea organi­zaţională, precum şi impactul la nivelul social şi economic, acest lucru fiind punctul de plecare pentru generarea de locuri de muncă şi folosirea mai bună a resurselor umane şi materiale.

Compendiu ilustrat cu activitatea Federaţiei Agricultorilor Fermierul în cadrul proiectelor POSDRU – 2011, 2012